Copilul râde: "Întelepciunea si iubirea mea e jocul."
Tânarul cânta: "Jocul si întelepciunea mea-i iubirea."
Batrânul tace: "Iubirea si jocul meu e intelepciunea."

sâmbătă, 15 decembrie 2012

Ne este rusine sa fim romantici ... ?

Fara sa vreau, am ajuns iar sa ma gandesc la ATUNCI ! Si dureaza, si dureaza, si dureaza... Altceva ar trebui sa fie in mintea mea, total altceva! In niciun caz vremurile apuse, in care fericirea imi zicea "buna dimineata" si venea cu mine pana in prag in fiecare seara; pare o vesnicie, insa atat de prezent! Cum se poate explica puterea trecutui asupra fiecarei actiuni facute si asupra fiecarui gand de azi? In urma cu o saptamana, stateam de vorba cu o tipa recent cunoscuta, o tipa foarte interesanta de altfel si am dezbatut subiecte de genul. Mi-a recomandat o carte in care as putea gasi raspunsuri la intrebari care nici nu stiam ca ma "agresau" :Eckhart Tolle-Puterea Prezentului. Nu m-am apucat serios de ea, poate si din lene, insa scuza principala e criza atmosferei de iarna. Dar din aruncarile fugitive peste notele autorului, am speranta ca nu ma va dezamagi. Deci ramane proiect 2013! Si de ce ziceam ca am ajuns, din nou, in acest punct de rascruce? E atat de simplu! Parca totul apartinea de trecut, mi-am promis de atatea ori!!! Dar ma macina pana in crepusculul fiintei, de cum deschid ochii, asta cand o fac, si pana ii adorm; printre fulgii de zapada ma regasesc mereu eu de atunci si asa ajung la cele mai stupide ipoteze si concluzii! Mi-a trecut prin cap, evident, ideea de 'suflet pereche' si, poate, exista, insa e posibil sa fie pereche doar in mod individual? E obligatoriu ca sufletele pereche sa fie impreuna? Si nu trebuie vazut ca un lucru trist, dimpotriva! Atatia oameni isi fac rau petrecandu-si timpul cu tot felul de oameni, alesi la intamplare, in speranta alungarii singuratatii, incat uneori ai impresia ca s-a sters definitiv afectiunea si iubirea in stare pura. Astazi esti luat in deradere daca iti arati iubirea in public, daca faci o declaratie inedita, daca iti pui relatia cu iubita mai presus de gasca de prieteni, daca esti indragostit iremediabil de aceeasi persoana care te-a si ranit ... simtul moral a disparut complet in relatiile dintre tineri, parca sunt alergici la romantism si cu cat sunt mai indiferenti, ca sa nu zic nesimtiti, cu atat sunt mai 'cul'! E bine sa nu iti pui sufletul pe tava oricarei persoane care iti apare in cale, insa fiecare isi gaseste slabiciunea intr-un alt suflet si cred ca nu ar trebui sa existe un zid de orgoliu sau alte sentimente care degradeaza totul. E trist sa nu poti fi deschis exact in fata acelei persoane. Asta cred ca este o greseala in masa a umanitatii in zilele noastre. Nu spun toate astea doar pentru ca suntem in preajma sarbatorilor si le voi petrece fara tine, spun astea din cauza faptului ca prezentului meu ii lipsesti foarte mult si ca indiferent ce ti-am spus si iti voi spune, la sfarsitul zilei imi pun capul pe perna cu gandul ca, poate,dupa colt sunt diminetile in care o sa ma trezesc langa tine! Nu am nevoie de confimare la intrebare! EU STIU!

vineri, 17 februarie 2012

Imediat dupa trezire.

-in fundal Kings of Leon (Use somebody)-


Sigur visase ceva legat de amintirile pe care le-au schimbat cu o seara inainte, altfel nu s-ar explica nelinistea care o sufoca din clipa in care deschise ochii. Trezind-o din reverie, melodia se auzea din bucatarie, loc de unde se ivea si un miros puternic de lamaie. Vava isi aminteste brusc ca "noul tip" adormise pe canapea aseara, dupa ce gonisera pe aleile cu ziduri si garduri vii inalte ale periferiei orasului, devenite alunecoase dupa ultima ninsoare.
"Nu se poate sa-mi placa barbatul asta", gandi ea. "Ochii ii stralucesc de malitiozitate si abia pot tine pasul cu mersul lui incalcit!" .
"Stai calma, numara pana la zece"; in timp ce isi arunca pe ea puloverul de langa piciorul patului.
- Mic-dejun, asadar!
- Ah, nu! Doar resturi de aseara! zambeste el. De fapt, am ramas doar sa ii ajut sa porneasca motorul acum dimineata, cu gheata de pe trotuarul unde au parcat, nu stiu cum o sa iasa. (ii observa cearcanele violete de sub ochii ei) Scuze daca am lasat prea tare ...
- E ok, imi place sa ma trezesc cu muzica. Plus ca imi place melodia. Doamne, imi trebuie doar o cana fara fund de cafea!
- Vrei sa fac?
- Ma descurc!
- Cred ca si bluza ta e somnoroasa. Sta invers!
- E doar in stil 'morning world'.
"trebuia sa fie in bucataria mea, dis-de-dimineata, sa ii fie mila de mutra mea matinala. nimic mai mult! e perfect."
- Si am auzit ca dansezi bine! Asa ca sper ca ma vei invata tango argentinian.
- Da, e al naibii de sexy! Nu stiu daca ma pricep si la a invata pe cineva pasii.
Cafeaua aia ar rezolva totul!
- Stii, ... (salvata de telefon) ...
"mai bine m-as gandi cu ce ma imbrac pe vremea asta, nu sa stau sa ma holbez la gropitele lui. sau orice altceva"
- Ma asteapta jos. Se grabesc, dar oricum o sa intarziem. Ne vedem mai diseara la o bulgareala?
- Da, probabil!
- Sa nu uiti manusile! Ah ... si asta, am vrut sa ti-o las aseara pe noptiera.
Si ii da un exemplar zdrentuit din Anna Karenina , dupa care o saruta pe obraz.
- Merci!
"totusi ... a fost doar o iesire intre amici ieri, ca doar ... da!da!da!" .
Si ramane singura in bucatarie. O sa citeasca, fara sa se gandeasca la el precum la un curcubeu, pe care ai vrea sa il admiri la nesfarsit. Si da! Poate sa stea cu ei, sa profite de zapada, fara sa simta fluturi sau cum se numesc chestiile alea interzise. E doar confuzie. Mereu ea.
Cafeaua dadea in foc.

vineri, 6 ianuarie 2012

Inceput pentru orice.

Cum ma inteleg cu 2012?

Daca faci un calcul pentru anul trecut, cu ce te alegi? asta m-am intrebat in ultmimul minut din an. Prima data cand m-am gandit la lista asta cliseica. Dar intr-un fel e un lucru bun, te ajuta la ordine, ceea ce nu e in jurnalul meu. Si tocmai de aceea, nu am realizat tocmai o 'lista dinaia', e ... altfel. Un altfel unde s-au aflat si chestiile gen 'prima data cand ..." . A fost chiar amuzant sa pun o liniuta pentru fiecare prostioara facuta.
Oricum ... nu stiu in spre ce parte atarna balanta mea, mai multe idei bune sau rele ... dar a fost un an al noului. 2011 .
Si tocmai de aceea, mintea imi zboara prima data la toata lucrurile care au aparut in viata mea si mi-au adus sau luat ceva unic, au ramas acolo sau au disparut din ea, mi-au adus bucurie sau tristete, in orice moment al zilei au fost acolo, conteaza ca au fost! Si nimic nu va schimba asta! Nu imi pasa ca am ramas cu un zambet sau o lacrima ... mi-au predat experinete si amintiri, am pierdut prieteni si mi-am facut altii noi, am lasat in urma mea drumuri vechi pentru a ajunge in locuri noi, alte obiceiuri, alte privelisti, alte usi deschise ... Stiu ca totul este schimbator ( aproape tot, totusi.) , dar daca poti privi schimbarea ca o forma de continuitate a persoanei tale autentice, atunci vei fi rasplatit cu niste amintiri pe cinste si clipe de neuitat, carora nu trebuie sa le gasesti un final, pentru ca viata e imprevizibila si niciodata nu stii cand iti poate intoarce o moneda uitata in buzunar.
A fost frumos. Va fi frumos. Cate clipe minunate urmeaza!
UN AN MAI SUPERB CA SUPERBUL !!!

marți, 20 decembrie 2011

Fum fara tigara.


In fiecare colt de camera se vede fum de tigara.Reflectie in oglinda, in cafea, printre particulele de praf, sub mine. NU MAI AM RABDARE!!! Caut in buzunare o cusatura rupta ca sa ajung undeva ... mai repede! Sa ajung! Dar unde? Unde ar trebui sa ajung ca sa fii acolo? In ce parte sa imi intorc privirea ca sa te vad venind, in bluji negri si descult? Sa iti aprinzi tigara stand langa mine, cu castile puse dupa ceafa, in care sa sune Nirvana ... sa stai razanad in hohote in ploaie cu mine la piept ... sa am in fiecare por de piele mirosul tau de la tricoul tau gri in care ma trezeam zi de zi ... sa nu stiu ce e dorul de tine, pentru ca esti acolo, pierdut prin bratele mele ...sa repeti dupa mine, dulce ca un copil, fiecare cuvant care suna amuzant in vocea ta ... sa iti simt in podul palmei parul sarat de un val ... sa fii Vultutul meu din nou ... sa fii Superman care nu mai pleaca, a carui pelerina s-o pun pe raftul meu, iar eu, Krytonite care sa te faca sa dansezi in mijlocul strazii ... sa fii pe partea de perna cand imi simt urechile reci, soapta, soapta, liniste ... sa iti tin capul pe genuchii mei ca sa iti numar genele ... sa ma opresti cu un sarut pe umar cand imi rod ungiile ... sa nu ma lasi ... sa mai respir !!! Am blocat geamul, sa nu iasa fumul, sa persiste in jurul meu pana ma ustura ochii. E mult si nu se vede nimic.nimic clar.nimic real. Fantasme, sunete, miresme. Si raman asa, plantata in fum, cu palma deschisa, asteptand sa simt. mai stau . Daca incepe sa ploua, voi iesi sa dansez sub picaturile de fum ... doar sa dai un semn. mai stau ...
Si-am promis ca nu mai stau. Cat sa nu mai stau?

luni, 12 decembrie 2011

Seara fetelor.


Jocul preferat? "Joc" inseamna niste reguli impuse, dar libertatea de a te simti in largul tau, nu? Ei bine, asta trebuie descoperit in fiecare zi, cate un nou joc. Cel putin in planul meu de bataie, in planul de a cuceri fericirea. Pas cu pas, zambet peste zambet, oftat urmat de o lacrima.
Ultimele zile le-am petrecut in depanari de amintiri, povesti din copilarie sau intamplari recente ... momente tabu ... in 'seara fetelor'. A fost ciudat sa imi deschid din nou mintea spre partea interzisa, insa se pare ca ajuta. Iar curand sper sa am puterea sa o fac fata de persoana aceea, cea care m-ar putea ajuta sa port povara si care mi-ar da mangaierea mult ravnita de fiecare data cand nu stiu cum sa o cer. SPER! Dar se va intampla. Si amintirile incep sa isi caute viitori prieteni. Isi aduc planuri. Cuvantul 'plan' e un cuvant mare pentru mine ... nu ca situatia in care tipul se ingrozeste cand ea il intreaba "ce faci maine?" , ci mai degraba ca "vrei sa impartim inghetata?". Dar am facut. Planuri. Semi. Usi de scapare imi las mereu. Dar planurile de acum chiar vreau sa iasa, nu as fugi de ele, chiar daca am un dor de duca nebun! Iar .... cum toata lumea are dreptul la 'my wish for this Christmas', acum am si eu. Sa o pun sub brad sau nu conteaza? Face parte din regulile jocului; nu cred.
Astept sa ninga. Jocul se poate juca mai bine, iar dorintele prind viata printre fulgi.

sâmbătă, 12 noiembrie 2011

NEW AGE.


If love was a word, I don't understand. The simplest sound, With four letters.
Whatever it was, I'm over it now. With every day, It gets better.

Are you loving pain, loving the pain? And with everyday, everyday
I try to move on.
Whatever it was, There's nothing now.
You changed.New Age.

I'm walking away, From everything I had.
I need a room with new colours.
There was a time, When I didn't mind living the life of others.

So much fire that it burned my wings. Her heat was amazing.
Now I'm dreaming of the simple things. Old ways, erased.


vineri, 11 noiembrie 2011

Buze de nisip.




O poveste. Pe langa poveste; in spatele povestii .

Se spune ca povestitorul ramane singur, abandonat de personajele sale si de tot ceea ce a creat. Isi incepe fiecare dintre ele o alta fila de poveste de care sa apartina, in afara unui nor de caldura, in umbra trecutului. Treapta paradoxului - ne grabim sa indepartam clipele frumoase pe care aveam de gand sa le chemam in ajutor.
Consecinta fatala a principatului de la tarmul marii. As vrea sa pot sa ii descriu chipul, felul de a fi, dand si iar dand ocol bezmetic cerebelului meu, ca un fluture rosu de noapte; dar ma pierd la intalnirea acestor culori umede in aducerile aminte. Acest efort mi-a inghesuit puterea intr-un organ isteric si nu-mi inspira incredere. O simpla apasare ar fi suficienta pentru a elibera intrega frenezie.
Cu umerii sarutati de soare, intinsi intr-un paradis impletit al dorintei, recurgeam in spatiu si timp, la orice tertip ca sa ne putem atinge: mana lui se strecura prin nisip spre mine, degetele bronzate si subtiri se apropiau halucinate; cate un zmeu ridicat intamplator de copii ne umbrea sarutul. Nu ne putea linisti nici macar apa albastra si racoroasa sub care noi doi ne tineam inca agatati unul de altul. Tremura si fremata in timp ce eu ii sarutam coltul gurii intredeschise si lobul fierbinte al urechii.
... Fiecare moment al zilei. Fiecare vis sub soarele din miezul noptii intens colorat. Fiecare pulsatie, tusa de fantezie. Fiecare privire asupra infinitului albastru-purpuriu. Fiecare geana atinsa de buzele de nisip ... Fiecare respiratie calda pusa pe ceafa. Fiecare fior si pas facut in doi ... toate mi-au confirmat o stare vecina cu nebunia insufletita.
Rabda nebunia! Strange-o in brate, imbuiba-te cu miros ei fatal, fii dement, masochist, frumos de visator! NOI vegetam in amintirea malului oceanului, uitati de prezent, dar adorabili.