Copilul râde: "Întelepciunea si iubirea mea e jocul."
Tânarul cânta: "Jocul si întelepciunea mea-i iubirea."
Batrânul tace: "Iubirea si jocul meu e intelepciunea."

luni, 21 decembrie 2009

nouveau manteau blanc

Suntem albi din nou. Stiu ca iarna trebuia sa vina, dar ma intrebam daca va veni goala. e chiar minunata natura alba, acoperisurile cu un strat generos, stralucitor de zapada ma fascineaza! am dat peste atatea imagini fugitive pe geamul masinii, incat pozele nu au putut face fata. sa ai un paradis la picioare si sa il distrugi... umanitatea. Turlele bisericilor aure, copacii zdrentuiti monstrii sticlosi, banca batranilor masa tacerii, campul intins plapuma alba efemera, oamenii actori grabiti...

Adoram sa fac ingerasi,oameni de zapada cu caciula mov si nas stramb de morcov, sa patinez pe cea mai subtire gheata, sa iau saniuta in spinare si sa o cobor pe deal,asteptand sa urce singura, sa primesc micuta bataie cu bulgari in schimbul uneia mari, sa aud pruncimea urland 'partie!' in bezna si sa sar intr-o groapa cu zapada ca pe o saltea moale. Se adauga spiritul sarbatorilor si mirosul de caldura al familiei si prietenilor. Erau vremuri in care nu doar il adulmecam, il imbratisam. Simteam iubirea, bucuria, sprijinul, copilaria, viata, mangaierea, frumosul, implinirea. Toate veneau cu prima ninsoare. De data aceasta, stelutele inghetate nu au venit pentru mine.
i-am zis ingerului meu ca abia astept sa radem de prezentul asta!:)

E frig rau afara!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu