un pescarus si un vultur.

Un pescarus pe mal. doar unul ... din doi.

Intr-o dimineata vroiau sa prinda pescarusul. Dar nu s-au putut lasa de mana. El o tinea strans, ea ii saruta pleopa. Peste ei rasare soarele ... ceea ce

i-a adus impreuna. Vava isi lasa mereu capul pe pieptul lui si se cuibarea ca un copil acolo in brate. Ii puteai vedea radiind la orice pas, orice suflare si le

invidiai sclipirea din ochi.

In scurt timp au devenit de nedespartit. Dar timpul a inceput sa curga mai repede. Desi si-au lasat pasii in nisip, nu se mai puteau intoarce. Cu sarutarea proaspata pe buze, Vava urmareste cum silueta alba se pierde in noapte. O lasa ... nu are de ales. O tigara, muzica in surdina inlocuiesc rasaritul. Sa nu planga! Vulturul stie sa zboare!

sentimente avangardiste.

Iar e dimineata. Se simte singura, fara ele imprejurul ei, Vava are impresia de abandon, insa ea e cea care a plecat. Priveste rasaritul deasupra oceanului si isi aminteste toate momentele de genul acesta petrecute impreuna cu 'tristele' ei ... zambetul apare instant pe buze. Se pare ca mai nou face avioane prin somn, oare sa fie cel luat spre casa, probabil mai repede decat era programat? Anyway, nu planuieste termeni lungi, insa stie ca trebuie sa ia cateva decizii si atunci perfectionalismul ii inunda neuronii. care o fi cea corecta? pana in zorile viitoare trebuie sa faca macar un pas.

Si-a reluat vechile obiceiuri proaste si pe langa ele a adaugat o multime de elemente noi. Dar asta e Vava... aglomerat, dezordonat, zbuciumat. traseul ei. De cand a ajuns departe de ele nu s-a mai gandit nici la el; pana de curand. Si tot din cauza lor. Cum revine un capitol citit mereu in fata ochilor cititorului? nu e ideea principala, nu e punctul culminant, nici macar un aspect pozitiv... este prostie!!! Pentru ca prostia atrage mai mult. Si da, Vava il uraste. ce a facut timpul din el. ce a ramas din amintirea fat-frumosului ce ii implinea basmul odata. ce a simtit cand nu ii mai simtea suflul de odinioara langa urechea ei in orice ora din noapte. Dar ea e aici si el inca acolo, in locurile lor... sa se inchida cartea! e mai mult decat citita!